Toată Valea era îmbrăcată în alb, purtând pe umeri
povara zăpezii cu o liniște molipsitoare. De data asta era mai frumoasă
ca niciodată. Cred totuși că mi-am dat seama de lucrul ăsta abia când am
ajuns în casă. Abia când am revăzut fotografiile.
Există două tipuri de fotografii: unele pe care le faci ca să nu lași amintirea să moară, si altele pe care le faci pentru că vezi în fotografie modalitatea ta de a schimba lumea. Din primele am început să fac din ce în ce mai puține. Prefer să impregnez imaginea în suflet, de unde se va deteriora mai repede sau mai greu, în funcție de importanța momentului.
Pe curcubeul dublu din a doua imagine l-am zărit abia după ce am descarcat fotografiile. Și mi s-a întâmplat de două ori în luna care a trecut: să prind un curcubeu dublu în poză fără să-mi dau seama.
Uneori imortalizez unele momente ca să le pot trăi altcândva, mai târziu... Uneori trăiesc în trecut...
Există două tipuri de fotografii: unele pe care le faci ca să nu lași amintirea să moară, si altele pe care le faci pentru că vezi în fotografie modalitatea ta de a schimba lumea. Din primele am început să fac din ce în ce mai puține. Prefer să impregnez imaginea în suflet, de unde se va deteriora mai repede sau mai greu, în funcție de importanța momentului.
Pe curcubeul dublu din a doua imagine l-am zărit abia după ce am descarcat fotografiile. Și mi s-a întâmplat de două ori în luna care a trecut: să prind un curcubeu dublu în poză fără să-mi dau seama.
Uneori imortalizez unele momente ca să le pot trăi altcândva, mai târziu... Uneori trăiesc în trecut...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu