Rezumat

Ciobănaș cu trei sute de oi, 

de-i vedea pe draga mea, 

spune-i că m-am depărtat de ea.

Câteva gânduri despre Paris: ca o pãdure în care totul este aliniat, prin care nu ai cum sã te rãtãcești. Locuri și lucruri bine cunoscute în toatã lumea, dar care riscã sã nu îți mai fure nici o tresãrire atunci când în sfârșit te gãsești lângã ele, le atingi. Atingi ca sã fii mai aproape, și cred cã asta lipsește aici, faptul cã nu ai voie sã atingi.

[deviație] La Coloana Infinitului cel care supraveghea ne-a spus cã diferența între vizitatorii români și cei strãini este cã primii vor sã punã mâna, ceilalți privesc de la distanțã, din toate unghiurile.

În schimb, când ești departe, descoperi lucruri cãrora acasã nu le dãdeai importanțã: o mãmãliguțã bunã, frigănele (pain perdu), o melodie veche românească, o ie țărănească. Descoperi (de voie de nevoie) și alte pasiuni pe care acasã, din motive obscure nu le valorificai: mersul cu bicicleta, bucãtãritul.

Cam atât deocamdatã pentru cã fug la aviron (deja am întârziat). Vechile obiceiuri se schimbã greu...